miercuri, 6 noiembrie 2019

Moartea nu vine să-i faci o cafea. Dar Dragostea, da!

Ce este un om umil?
Îmi pare a fi un om care a epuizat, prin căderile sale, toate motivele posibile pentru care ar merita să existe și să fie mântuit. Care a nimicit în sine, prin viața sa, toate posibilele îndreptățiri, oricât de mici, la viață și mântuire.
Care știe la modul absolut, îi este cu totul limpede, că existența și mântuirea lui se datorează, numai și numai, iubirii lui Dumnezeu pentru el.

Cunoaștem pe Dumnezeu doar prin cunoașterea iubirii Lui. Iar, iubirea Lui o aflăm doar prin umilință.
Și tot prin umilință rămânem în ea.

Ce este un om umil?
Un om care își află libertatea și fericirea în a renunța la orice, chiar și la viață, pentru a rămâne în dragostea lui Dumnezeu. Un om care, în inima lui, renunță neîncetat la orice ”viață” care nu înseamnă trăirea iubirii lui Dumnezeu pe pământ.

Ce este un om umil?
Un om sărac cu duhul. Adică, un om căruia nu i-a mai rămas decât dragostea lui Dumnezeu.

Umilința e cafeaua pe care Dragostea vine s-o bea cu tine, în dimineața fiecărei clipe....
E cafeaua cu care Dragostea îți trezește sufletul la viață. La viața veșnică, desigur...
E cafea cu gust de Înviere....