sâmbătă, 16 iunie 2018

"God is not in books" (Fr. Roman Braga)

3 comentarii:

  1. M-a prins clipul asta intr-un moment in care felul in care ma rog este ca o salata cu multe -multe in ea... Nu reusesc sa ma rog cum as vrea, imi vine greu sa abandonez cartile cu rugaciuni, ba chiar am un sentiment de vinovatie ca nu pot sa respect, ca la carte, tipicul rugaciunilor ce se zic inainte de spovedanie, sau rugaciunile de dimineata si cele de seara din carticelele de rugaciuni. Ma rog ... haotic. Nu pot spune nici rugaciunea lui Iisus prea mult timp... Si am o singura mangaiere : ca Dumnezeu e prezent si vede ca ma framant... Poate imi primeste nelinistea ca pe o rugaciune. Apoi, cica nu nevointele noastre ne vor mantui ci, daca ne vom mantui, tot cu mila Domnului va fi asta ! Rugaciunile noastre sunt doar DORUL de a fi cat mai mult cu Domnul, sau asta ar merita sa fie..! Stiu si ca este singurul lucru important care ne poate lumina viata : prin orice mijloc, sa fim cu Dumnezeu. Parintele are foarte-foarte mare dreptate ! In viata noastra obisnuita, aproape tot ce facem nu ne lasa sa intram in noi insine : noi cu Dumnezeu. Nu ne dam voie sa ajungem la esenta noastra. Ne este urat cu noi pote si pentru ca, de fapt, suntem atat de MICI, cei mai multi ditnre noi, ca avem senzatia de gol si frig atunci cand ramanem cu noi insine. Si pentru multi, Dumnezeu e "undeva departe", sau chiar ...undeva departe. Mai ales daca mereu il alungam intr-un colt al existentei noastre. ... ... Of !

    RăspundețiȘtergere
  2. Asa vom fi in orele sau in clipele dinainte de a muri : singuri intr-o camera cu Dumnezeu , compatibili sau nu, prieteni sau nu...

    RăspundețiȘtergere
  3. Inchisoarea i-a obligat pe acei oameni sa iasa din lume, pur si simplu le-a omorat "lumea". Multa vreme au trait in ei amintirile, speranta intoarcerii acasa, ca niste nisipuri miscatoare intre omul vechi si cel,...de nevoie, nou. Firav, omul nou a crescut... Poate e romantic ce spun aici. Mult mai chinuita si brutala si ingrozitoare viata or fi avut! Cum, in cat timp, si DACA, si-a facut loc Dumnezeu in inima lor, a fiecaruia...cine stie ? Unii poate au murit schiloditi sufleteste, razvratiti si neimpacati, unii poate si-au pierdut credinta... Foc arzator si lamuritor le-a fost tuturor inchisoarea aceea de ani si ani grei. Toti s-or fi mantuit ? Doar cei care si-au pastrat credinta si L-au "iertat" pe Dumnezeu, cei care au putut transforma suferinta in Fericire. Cat de greu le-o fi fost sa accepte si sa inteleaga ROSTUL unei atat de indelungate suferinte..! Daca au putut sa fie ca cei trei tineri din Vechiul Testament atunci iadul inchisorii s-o fi facut Rai... ROSTUL SUFERINTEI o fi ca iadul din fiecare om sa se transforme in rai, ca raul din fiecare sa se transforme in bine. Altul care ar putea fi ? Taine ! 😕

    RăspundețiȘtergere

aniversare

azi toamna s-a oprit și m-a privit îndelung... cu ochi de felină, galbeni și goi.... caută pe lunaticul ce-o aștepta tremurând să-i prime...