miercuri, 29 noiembrie 2017

Moartea citește Scriptura

Citeam de vreun ceas articole creștine
pe net... Deodată
a început să bată toaca
la biserica de peste drum. Apoi
clopotul...

Parcă mi-a țâșnit capul afară din pământ!!
Și inima, afară
din mecanismul morții!

Eram îngropat de viu în vorbe
cu atâta inteligență și delicatețe
creștinească
încât somnul sufletului
părea mai dulce și mai de dorit
decât
viața....

Vai, nouă, deștepților și învățaților creștini!
Vai, nouă, celor ce trecem Evanghelia
prin mașina de tocat idei
ca să-i facem diavolului
hamburgării preferați!
Îi plac mai ales cei ortodocși
plini de aromele intense
ale celei mai subtile și rafinate
trufii!

Doooooaaaamneeee!
Ce stil impecabil
ce strălucitoare expunere
ce limpezime de cristal
ce magnifice citate din Tradiție
în textul
condamnării la moarte
a
Duhului Sfânt!

Cărturarii ortodocși de azi
au reușit să demonteze și să scoată
toaca și clopotele
din
Evanghelie!

De aceea nu mai pot resuscita duhul
din infarctul păcatului,
ci doar
să injecteze
morfină și formol teologic
ca moartea duhovnicească
să nu doară
și-apoi
să nu pută!

Vai, nouă, cărturarilor creștini de azi
care asasinează Duhul în
numele Cuvântului
așa cum cărturarii evrei au asasinat
Cuvântul
în numele Tatălui....!

Cu mințile noastre
Moartea citește
și tâlcuiește
Scriptura!

Vai, vai, vai, nouă
cărturarilor creștini de azi!!!!
Nici noi nu primim
și nici pe alții nu-i lasăm să primească
din cuvintele lui Hristos
în inimi

toaca și clopotul
Bisericii din Cer,

pulsul și suspinul
adevăratei Vieți....


marți, 28 noiembrie 2017

VEȘNICIA AZI! Numai din neîntrerupta raportare la Veșnicie se naște adevărata Pocăință

Toată viața noastră pământească, de la naștere până la ultimul suspin, va apărea în încheierea sa de pe urmă ca un singur act fără întindere. Cuprinsul și calitatea ei va fi cu putință a le vedea într-o singură clipită. Închipuiți-vă un vas din cristalul cel mai curat, plin cu apă; dintr-o singură privire se poate spune dacă apa este curată sau nu, și în ce măsură. Așa va fi cu noi după trecerea în cealaltă lume. Fiecare mișcare a inimii sau a gândului, chiar de o clipită, lasă o oarecare urmă în suma totală a vieții noastre. Să spunem că în întregul soroc al ființării mele pământești doar o dată prin inima mea a străpuns un gând rău, să zicem omorul(cf. Mt.15:19). Și acest singur gând rămâne ca o pată întunecată pe trupul vieții mele, dacă nu va fi lepădăt prin pocăința lepădării de sine. Nimic nu este cu putință a ascunde:”Nimic este acoperit care să nu se descopere, și ascuns care să nu se cunoască”(Lc.12:2-3). Noi adesea ne împăciuim cu gândul că nimenea nu ne-a văzut sau că nimenea nu știe ceea ce gândim și facem. Dar când suntem plina de grija pregătirii pentru veșnicie, atunci totul se schimbă și noi năzuim a ne slobozi de tot întunericul din lăuntrul nostru.
( Păr. SOFRONIE Saharov)


luni, 27 noiembrie 2017

NEAMUL ROMÂNESC, UN MIRACOL ISTORIC. Afirmație făcută de un francez și explicată de o mare doamnă a acestui neam miraculos, ALICE VOINESCU.

Ce i-ar lipsi Europei dacă n-ar fi românii? I-ar lipsi spiritul de îngăduință, relativitatea principiilor născocite de om. I-ar lipsi umorul blând, care iubește pe om cu toate păcatele lui și nu se amăgește față de nici o născocire omenească. E o măsură și a noastră românească, nu doar cea franceză, o măsură care ne oprește să ne pierdem în extaze și care ne menține pe nivelul mai lucid al minunării. Noi ne minunăm de toate dar nu ne lăsăm târâți în extazul față de nimic omenesc. Totul e prețuit, dar nimic nu e adorat. Românul nu a pierdut măsura care desparte creatura de Creator, nici nu confundă cele trecătoare cu cele veșnice. Pentru acestea din urmă el are evlavie, dar pentru tot ce este omenesc are dragoste și îngăduință. Această îngăduință nu răsare din trufia vreunui simțământ de superioritate, ci din smerenia omului față de Dumnezeu. Tot ce este omenesc este imperfect, dar românul îl rabdă, îl îngăduie, îl explică, ba îl și iubește cu frăția omului conștient de propria sa slăbiciune, numai Dumnezeu este desăvârșit. Psalmul cântat la îngropare: ”numai dreptatea Ta este dreptate în veac și cuvântul Tău este adevărul” a plămădit conștiința românească de la începutul ei. Noi ne-am născut ca colectivitate în jurul legii creștine. Ea a fost legea noastră primordială și a rămas cea esențială. Noi trebuie să fim judecați ca cetățeni creștini mai presus de toate. Celelalte orânduieli s-au suprapus peste cea primordială. Că am decăzut din conștiința noastră creștină, o știm. Dar, suntem, ca să zic așa, de rasă creștină și sângele apă nu se face. Oricât de păcătoși, de lichele, de tâlhari am fi, suntem rasa tâlharului de pe cruce, care a crezut în minunea Mântuirii! Pe noi nu ne-a stricat trufia Raționalismului occidental. Am știut să raționăm la timp și iar să credem tot timpul. De aici, desigur, minunea rezistenței noastre sub povara veacurilor tragice.
Ce i-ar lipsi Europei dacă n-am fi noi? Grația unui suflet tânăr care s-a păstrat tânăr în restriștile de veacuri pentru că nu a avut vreme să se odihnească în creație de cultură, ci a creat tot timpul credința în imposibil și a realizat împosibilul. Căci Imposibilul  e o născocire a Rațiunii socotitoare, iar Credința este o creație vie care nu cunoaște imposibilul. Neamul nostru a creat viață sufletească fără preget, de aceea a și fost prolific trupește, cu toate condițiile higienice dezastruoase. Un bătrân de la Liga Națiunilor mi-a spus la Pontigny că viața neamului nostru este un miracol istoric. Aceasta era o prețuire justă printre atâtea altele nedrepte.
Ce ar lipsi Europei dacă n-ar fi români?
I-ar lipsi  nuanța vieții în orice manifestare morală - i-ar lipsi religiozitatea adâncă, imprimată în însuși gestul simplu de viață. Europa cugetă sau crede, noi credem cugetând. E o sinteză în omul românesc pe care mulți nu o văd, dar toți o simt, de aceea le place să trăiască la noi.
Nu suntem un popor moral, suntem un popor credincios, de aici și atitudinea estetică ce se amestecă în toate manifestările noastre. Pentru noi un gest nu este ”bun sau rău”, ci este ”frumos sau urât”, pentru că nu criteriul moral s-a elaborat la noi, ci criteriul nostru e credința în Dumnezeu. Perfecțiunea, deci frumusețea este absolutul pe care se măsoară imperfecțiunea, dezechilibrul, carența omenească.(...)
În rezumat: Europa are în noi o rezervă de echilibru sufletesc, care se menține nu prin principii morale, ci prin credința vie în Dumnezeul viu.
( SCRISORI către  FIUL și FIICA MEA, 9 februarie 1951)


miercuri, 22 noiembrie 2017

Pr. Gheorghe Calciu - Interviu Tv. Vă rog să-l priviți și să-l ascultați pe acest mare om al lui Dumnezeu!

strigăt din adâncul Căderii

Cum să nu piară lumea
dacă tot mai mult din ea
se întoarce împotriva
Dragostei care o ține?

lumea se sinucide...
dar Doamne nu o lăsa să o facă
și cu inima mea!....

smulge-o din mine și arunc-o
dincolo de lume....

să mor ascultând
cum inima mea
se rostogolește
în adâncul

inimii Tale....

GÂNDURI de POST

”Adevărata neagonisire creștină este necunoscută, neînțeleasă, lumii. Și dacă am mai adăuga că ea ajunge să cuprindă, nu numai neagonisirea celor materialnice, ci chiar pe cea a celor ”intelectuale”, atunci majoritatea oamenilor ar considera-o curată nebunie. Oamenii văd în cunoștințele lor științifice bogăția lor duhovnicească(”spirituală”), fără să bănuiască că există o altă cunoaștere mai înaltă și o bogăție cu adevărat neasemuită, aducătoare de adâncă odihnă. În goana după confortul material oamenii și-au pierdut confortul duhovnicesc, și astăzi dinamismul materialist, din ce în ce mai mult își asumă un caracter drăcesc. Și nu este de mirare, căci aceasta nu este alta decât dinamica păcatului.
Iubirea agonisirii izgonește dragostea de Dumnezeu și de om. Și oamenii nu o văd, și nu vor să înțeleagă că din nedreptatea acestor năzuințe ce stăpânesc mințile și inimile lor izvorăsc nenumăratele suferințe ale întregii lumi.”(Păr. SOFRONIE Saharov)

P.S. Inclusiv iubirea agonisirii ”intelectuale” izgonește dragostea de Dumnezeu și de om.
Una este a citi dumnezeieștile cuvinte pentru a cunoaște Dragostea care le rostește, și alta pentru a lua, prin cunoștință, puterea de a fascina și stăpâni mințile celorlalți, îmbătat până la nebunie, până la extaz mistic drăcesc, de sine însuși.... 
De aici cuvintele Apostolului: CUNOȘTINȚA TRUFEȘTE, IUBIREA ZIDEȘTE. CĂUTAȚI DRAGOSTEA....(1Cor 13:13, 14:1)
Doamne miluiește!

marți, 21 noiembrie 2017

CONȘTIINȚA ORTODOXĂ

”Desigur, dacă ne limităm la aspectul exterior al vieții bisericești de zi cu zi, lesne putem cădea în deznădejde și chiar în sminteală. Însă când vom avea în noi înșine conștiința esenței adânci a Bisericii și a vieții dumnezeiești pe care o cuprinde, atunci nici o condiție exterioară, oricât de grea sau urâcioasă ar fi ea uneori, nu ne va mai clătina de pe piatra dragostei lui Hristos, după cuvântul prorocului David: Pace este multă celor ce iubesc legea Ta, și nu este lor sminteală(Ps. 118:165)”(Păr. Sofronie SAHAROV)

luni, 20 noiembrie 2017

A FI CREȘTIN

”A fi creștin înseamnă a intra în luptă...împotriva începătoriilor și a domniilor, și a stăpânitorilor întunericului veacului acestuia, împotriva duhurilor vicleniei celor de supt ceruri(Ef.6:12). Nimeni, absolut nimeni nu va ieși biruitor din această luptă, de nu va fi împreună cu Hristos, Care a biruit lumea(Io. 16:33). Mintea cosmică a lui Lucifer ademenește sufletul cu câte un gând sau altul și face ca omul să urmeze lui; el infectează cu boala cea de moarte purtătoare - mândria; el a avut cea mai mare reușită asupra întâiului nostru părinte, Adam, sugerându-i impulsul autoîndumnezeirii, și până acum observăm că aceasta este una dintre cele mai puternice intrumente ale lui împotriva omului. Cea mai mare parte a omenirii a intrat și intră în luptă cu Dumnezeu.(...)
În lumina acestei cunoașteri, noi știm acum calea către vecinica desăvârșire(Mt. 5:48) Lumea însă a continuat să trăiască în cercul vrăjit al problemelor animale: probleme economice, de clasă socială, de naționalitate, de rasă, și altele asemenea lor. Oare nu pentru aceea că au iubit întunericul mai mult decât lumina(Io. 3:19)? Oare nu pentru aceea că nu au dorit din răspunteri să se asemene Lui(Hristos), urmând Lui în paza poruncilor Lui?”
( Păr. Sofronie Saharov)

sâmbătă, 18 noiembrie 2017

vindecarea inimii oarbe surde și mute

Iisuse, Iisuse, Iisuse,
zorii inimii vin
doar din Numele Tău...

Iisuse, Iisuse, Iisuse.....
rostindu-Ți Numele
aud cum suspină
în inima mea

Dumnezeu....

învierea cea de toate zilele

iar am căzut Doamne între tâlhari
între hoții de copilărie
căci iar m-am jucat de-a oamenii mari
și-acum mi-e inima pustie...

și nu mai pot Doamne să trăiesc deloc...
stau întins în moarte și privesc în sus...
și deodată fulgeră, tună,
și-ncepe să plouă
în inima mea
cu
IISUS....

fluturele

dimineața a venit ca un fluture
care s-a așezat pe sufletul meu
s-a oprit cu aripile încremenite
și-l aștepta așa pe Dumnezeu

eu mă uitam la el cum așteaptă
și am rămas și eu toată ziua așa
stând cu aripile inimii, încremenite
ca un fluture așezat
pe dragostea Ta....


luni, 13 noiembrie 2017

binecuvântată fie neputința

binecuvântată fie neputința!
binecuvântată fie neputința mea de a scrie
căci din pricina ei
am început să-L rog pe Dumnezeu
să vă scrie
câteva cuvinte de dragoste
în inimi....

binecuvântată fie neputința mea
de a trăi creștinește
pe pământ,
căci doar ea are puterea
de a reda credinței mele
dragostea dintâi,
care a fost
Cerul....

binecuvântată să fie zilnica mea neputință
de a fi om,
care-l face pe Dumnezeu să-mi dea viața Lui
ca să o pot trăi
pe a mea...

binecuvântat să fie Dumnezeu
pentru nesfârșita mea neputință
de a fi...

din pricina ei L-am căutat
prin ea L-am cunoscut
și numai datorită ei
rămâne cu mine....


duminică, 12 noiembrie 2017

Bunul Samarinean ne așteaptă

Bunul Samarinean ne așteaptă...
Să ne aducem familia și prietenii,
ca să-i plimbe cu măgărușul  Său:
dincolo de toate 
rănile lor...

Pe măgărușul Lui încape toată lumea.

Trebuie doar niște inimi
care să-i ducă acolo;
cu rănile lor.

Cu cât rănile inimii sunt mai mari
cu atât pot duce
mai multă lume....

Nu-ți ține rănile inimii doar pentru tine!
Ele nu se închid decât cu oamenii
pe care inima ta îi scoate
din rănile lor...
De fapt, nu mor decât oamenii
care își țin rănile
doar pentru ei....

Bunul Samarinean ne așteaptă, azi,
la biserică...
Să venim la El 
cu rănile noastre pline 
de durerile 
celorlalți...

Bineînțeles, asta numai
dacă mergem la biserică
ca să găsim
viața veșnică...

Bunul Samarinean ne așteaptă: ne
așteaptă la biserică dragostea,
dragostea noastră bătută și tâlhărită de patimi:
pentru că doar ea poate să primească
și să trăiască
viața veșnică....

El ne dă veșnicia
nu vindecându-ne
rănile,
ci
dragostea...

dând puterea Lui de a iubi
tuturor rănilor
noastre...


joi, 9 noiembrie 2017

mondenă

democrația noastră
are fața tot mai fardată
și privirea
tot mai sticloasă...

foarte curând
demența ei
nu va mai fi

politicoasă....


o, ce vremuri minunate!

moartea unora locuiește în blocuri
moartea altora are vilă
moartea mea merge la lucru pe jos
moartea vecinului are
mașină....

ce vremuri minunate! grație științei
moartea noastră
are astăzi de toate!
și cu fiecare nouă zi ce vine
moartea noastră, fraților, o duce
tot mai bine!

căci cu fiecare lucru nou
descoperit
confortul dracilor în oameni
a sporit....

miercuri, 8 noiembrie 2017

Jos Ortodoxia Comunistă! Doar pentru că de acolo vine....

Nu judec pe nimeni. Doar mă las
judecat acum de Dumnezeu. Cu voce tare.
Cu propria mea voce.

Compromisul cu Statul comunist ne-a salvat crucile de pe biserici;
dar le-a smuls pe cele din
oameni....

Și ele erau
coloanele vertebrale ale
sufletelor...

stil de viață

”Dar ceilalți oameni care nu au murit de plăgile acestea, nu s-au pocăit de faptele mâinilor lor, ca să nu se mai închine demonilor(...)și nu s-au pocăit de uciderile lor, nici de fermecătoriile lor, nici de desfrânarea lor, nici de furtișagurile lor.”(APOCALIPSA 9,20-21)

Dacă iubirea de Dumnezeu înseamnă împlinirea poruncilor Lui și închinarea la diavol se face prin împlinirea poruncilor acestui duh al căderii fără sfârșit.
Ucide, gândește magic, desfrânează, fură și minte. Oamenii cred că sunt simple chestiuni de ordin moral, abateri de la o normă, etc. NU. Acestea sunt poruncile Satanei și cei care le împlinesc sunt închinătorii și slujitorii lui. Nu e nevoie de un templu satanist, nici de o liturghie neagră, nici de o jertfă ritualică: ritualul satanist e viața de zi cu zi a celui care păcătuiește, templul satanist este propriul trup, iar jertfa sabatului negru este sufletul său.
Viața multora dintre noi este un satanism personalizat și ambulant, căreia mass media îi furnizează alibiuri culturale, travestind un fenomen duhovnicesc și plin de consecințe veșnice, într-unul estetic și cu banale rezonanțe sociale.
Trăim într-o lume care ne falsifică neîncetat gândirea, simțirea și ne bagatelizează viețile. O societate-carusel axată pe producția de amețeală. Care ne zvârle continuu mințile și inimile la periferia Sensului. Singurul punct fix din această lume-vertij, de care te poți ține și te poți ridica este Crucea lui Hristos. Numai acolo ne putem opri din dansul morții, ca să ne tragem suflarea și să ne venim în fire.Și să fugim, prin rana care ne-a făcut-o în inimă Adevărul, din Școala de Ucenici ai Fiarei.
Ca să ieșim la libertatea care ne permite să realizăm că există doar un singur stil de viață: cel al lui Dumnezeu, în Lumina poruncilor lui. Celelalte sunt doar stiluri de moarte, comportamente prin care omul sfâșie lumina din el. Și de aceea, stilul de moarte, însuflețit de duhul căderii fără sfârșit, e în toate culorile curcubeului.....
Crucea omoară păcatul, nu omul. Dar păcatul ne-a devenit o a doua natură. De acea crucea doare înnebunitor ca o cură de dezintoxicare...
Dacă nu suferi, înseamnă că te-ai oprit, din lăuntrica luptă cu demonizarea ta...
MORALA e fața văzută a luptei cu moartea sufletului.... De aceea MORALA este singurul stil-de-viață; toate celelalte stiluri de viață care exclud MORALA sunt stiluri de moarte...



marți, 7 noiembrie 2017

supra viețuire

azi
îngerul păzitor mi-a șoptit:
tot gândul lumii e otrăvit.
acum tacă-ți mintea
dă-mi mâna

și-nvață să respiri cu duhul
de dincolo de gând

lumina....


luni, 6 noiembrie 2017

un singur lucru trebuia

când eram copil și era arșiță
mă duceam la rău și dezbrăcându-mă din mers
mă aruncam chiuind
în apă...

de-atunci copilul din mine
a obosit grozav învățând
o mulțime de lucruri
inutile...

când singurul lucru pe care trebuia să-l mai știe
era
cum să-și dezbrace sufletul de lume
din mers
și
gol-goluț pe dinăuntru
să se arunce
chiuind

în lumină....


umbre de oameni

aud frânturi dintr-un cântec de dincolo
ce n-are cuvinte ci rostește lumini
nu se poate traduce în nici o limbă
ci numai în răni de cuie și spini...

aud frânturi dintr-un cântec de dincolo
și ascultându-l viața mi se face vină
iar dacă vreau  să vi-l îngân puțin
devine sânge tot ce-a fost lumină...

aud frânturi dintr-un cântec de dincolo
ce-l cântă Lumina în cei ce-au murit...
Ce ni-s viețile Doamne?
Doar umbre de oameni
ce se ascund în ei înșiși

de Răsărit....



sâmbătă, 4 noiembrie 2017

HRISTOS este Revoluția

HRISTOS este
Revoluția
copernicană a inimii:

căci oamenii cred că lumina
există pentru a vedea
lumea din jurul nostru...

pe când adevărul e
că lucrurile și, mai ales, oamenii
de lângă noi
există

pentru a vedea

lumina....


Dă-mi Doamne

Dă-mi, Doamne, să văd,
doar lumina din oameni
și lumea din jur
ca o noapte-nstelată,

ia duhul din mine
și întinde un cer
unde oamenii-stele
nu cad
niciodată...


joi, 2 noiembrie 2017

curriculum vitae

Împărăția lui Dumnezeu e o lumină
caldă și plină de dragoste
ca laptele mamei:
conține în ea tot ce-i trebuie sufletului
ca să trăiască
liniștit și fericit ca un prunc...

iar
lumea e întunericul
în care sufletul meu rătăcit
plânge după această
lumină....


miercuri, 1 noiembrie 2017

Lanțul Libertății noastre



Abia a treia zi după ce am fost la București  -   în lanțul uman organizat în jurul Parlamentului ca protest față de Legea Vaccinării OBLIGATORII  -  am început să întrezăresc ceva din sensul profund al acestui eveniment...
Mi-amintesc că în toată dimineața acelei duminici, chiar și la Liturghie, am avut mâinile reci; mi s-au încălzit doar când, intrând în Lanțul viu, mi le-au cuprins palmele fraților.....

Abia acum, după trei zile, am început să simt de ce am fost duși acolo de Hristos: ca ținându-ne de mâini, să încălzim puțin Dragostea care se răcește tot mai mult în poporul nostru, mai ales prin legile ce înmulțesc fărădelegea...
Trei zile a făcut, trecând prin toate vămile patimilor mele, atingerea din palme până să-mi ajungă la inimă.... 
Ca să descopăr în ea, căldura mâinii lui Hristos....

Abia a treia zi am început să înțeleg de ce am fost dus de frații mei, ca paraliticul din Evanghelie, la București: ca să văd și să ating cu mânile și inima, Lanțul cu care Hristos vrea să ridice poporul român din paralizia lui sufletească...Să ne ridice de pe patul pe care vor să ne țintuiască, definitiv, din grijă pentru sănătatea noastră....

Abia a treia zi....
Pentru că înțelegerea iubirii lui Hristos nu vine ca un gând, ci ca o înviere...


urarea dimineții

Azi
Domnul Iisus Hristos
să vă dea
tot mai mult Cer
în inimă

și

să vă ia
tot mai multă inimă
în Cer...




inimi vii

mi se pare că Erezia fundamentală a vremii noastre
nu constă în falsificarea unei dogme sau alta
a Bisericii

ci

în falsificarea scopului pentru care Biserica însăși
există:

mergem la Biserică pentru puterea de a trăi în lume,
când darul Bisericii este puterea
de a ieși din lume,
începând din lăuntrul nostru, cu inima....

deși se înmulțesc bisericile și activitățile lor
pulsul Bisericii e tot mai slab...
pentru că-n trupul ei pământesc
sunt tot mai puține inimi vii,

inimi în care bat
clopotele 
Lumii de Sus,

inimi care bătând
trag inimile noastre
spre

Lumea Promisă...

Taina Iubirii

mulți oameni cred în dragostea lui Dumnezeu
când citesc despre ea.
dar
majoritatea pierd această credință
când dragostea lui Dumnezeu începe
să se-atingă de ei....

căci un om îmbrățișat de ea arată exact
ca Hristos pe Cruce...

noi iubim atât de mult lumea aceasta
ucigașă de suflete
încât
dragostea lui Dumnezeu trebuie să ne crucifice
ca să ne poată
scăpa din ea...

ADEVĂRATA REVOLUȚIE

Adevărata Revoluție morală ar începe în Teatrul Politic cu refuzul de a privi păpușile; și ar continua cu brațele spectatorilor apucând ...