joi, 20 iulie 2017

DREPTUL la CRITICĂ

”Puteți să criticați prezentul, dar nu deznădăjduiți pentru viitor. Puteți critica pe cei care acum vă reprezintă politic, pe cei care ocupă locuri de frunte în cult, sau pe cei care sunt acum poeți sau oameni de știință....(...) Este dreptul vostru să criticați, însă nu risipiți mult timp criticând prezentul.”(Sf. Nicolae Velimirovici)

Mi-a plăcut mult acest cuvânt sănătos al Sf. Nicolae Velimirovici. Spre deosebire de marea majoritate a predicatorilor și sfătuitorilor de azi (între care mă includ și pe mine fără nici o smerenie), cuvântul acestui mare sfânt NU CASTREAZĂ! Dânsul le spune tinerilor că e dreptul lor să critice tot ce se poate critica, INCLUSIV IERARHIA BISERICEASCĂ și POEȚII, că e normal; și, dacă pe urmă, le arată limitele acestui drept și consecințele lui în timp, N-O FACE CA SĂ LE DISTRUGĂ ”DIPLOMATIC” ACEST DREPT, N-O FACE CA SĂ-I DESCURAJEZE ÎN A-L PUNE ÎN PRACTICĂ! CI PENTRU A SE FOLOSI CÂT MAI EFICIENT DE EL!!
Iată un predicator căruia nu-i este frică de viață, nici că Ortodoxia ar putea fi lezată sau distrusă de viață! Rar lucru! Cel mai des găsești ”ortodoxie” pe care o poate dărâma orice vag proiect politic sau civic, erecția precoce a unui copil sau fusta mini a unei adolescente! Și, mai ales, CRITICAREA IERARHILOR și A VIEȚII BISERICEȘTI!
Azi, Ortodoxia, pare cea mai fragilă religie din lume, pare că totul o amenință și o poate pune la pământ, dă impresia (după cum o trăim noi) unei credințe țesută din pânze de paianjen pe care o poate distruge orice respirație mai profundă!
În mare parte, am făcut din Ortodoxie, o nevroză; am înlocuit în ea frica de Dumnezeu, cu frica de viață...
Poruncile lui Hristos nu castrează viața, nu sunt pumni în boașe! Nu-ți taie venele ca să te golească de păcate, nu-ți pune bromură în ceai, nu descurajează pofta de viață, CI ÎI DĂ CURAJUL ȘI PUTEREA DE A DEPĂȘI TRIVIALUL, ORIZONTALA , PATIMA! 
Ortodoxia, când nu-i măsluită de fricile noastre, nu spune tânărului NU FĂ ASTA!, ci: DOAR ATÂT, dragul meu?! Adică: tinere, vrei DOAR ATÂT de la viața ta? Tinere, vrei DOAR ATÂT, de la relația ta de iubire? Tinere, vrei DOAR ATÂT, de la școala pe care o urmezi?
Ortodoxia nu castrează tinerii, ci îi conduce, cu entuziasm  -  fie pe cale monahismului, fie pe cea a căsătoriei  -  la feciorie, starea firească a omului, starea în care se poate bucura cel mai intens de viață (copilăria e dovada). E un exemplu. Căci Ortodoxia, când nu e măsluită de fricile noastre, e plină de îndemnul și puterea ÎNÂLȚĂRII vieții omenești!
Critica, deci, e un obicei sănătos, absolut necesar formării unui caracter onest, integru și a unei gândiri lipsite de viclenie; dar, ca orice lucru bun, devine contra-productivă prin exces, adică atunci când criticăm de dragul criticii, nu de dragul unei vieți mai bogate....
Critica firească, sănătoasă, e, în adâncul ei, o sete de iubire; și se manifestă, în stratul ei profund, ca o revoltă împotriva a ceea ce împiedică iubirea....
Respingând dreptul tinerilor la critică sau ignorând exercitarea lui, respingem și ignorăm forma cea mai accesibilă și ”sigură” pentru tineri, de a-și exprima setea lor de a iubi și a fi iubiți.... Setea lor de viață, de viitor... ÎN LUME, PRIN BISERICĂ!


3 comentarii:

  1. Eu sunt convinsa ca inainte de a critica pe altii ar trebui sa fii , mai intai, aspru, cel putin la fel de aspru, cu tine insuti. Il respect pe Sf. Nicolae Velimirovici... Dar mi-aduc aminte, si chiar mi-am propus sa spun zilnic Rugaciunea Sf. Efrem Sirul, in care, la sfarsit spune : "Asa , Doamne, Imparate, da-mi sa -mi vad gresalele mele si sa nu osandesc pe fratele meu." Cat de muuult trebuie sa-ti vezi de pacatele tale personale, de neputintele tale, de patimile tale nevindecate, de BOLILE tale sufletesti, pana la a critica pe altii,oameni, ierarhii, ortodoxie, BOR, politicieni, presedinti, vecini si rude...! Ce gratuit e sa ii critici pe altii ! Ce simplu ! Vezi, aculti, te "informezi"si critici societatea, lumea, viata, "mare lucru" ar mai fi atunci sa-L criticam pe Dumnezeu, nu ? - ca a permis si permite "nedreptatea", suferinta, mai ales a copiilor, etc, etc ! Toate sunt de criticat, puric cu purice, in afara de mine ! Sunt atat de multumit cu mine pt ca nu ma cunosc ! Nu imi vad toate mizeriile pt ca sunt ORB, ORB, ORB ! Cum sa ma intorc in mine insumi ? Ca e atat de PUSTIU, atat de INTUNERIC, nu vad mare lucru in mine insumi... Ooo, si daca ma vad bun si minunat, e maaai grav ! Sa lasam critica! A fost ...diplomat, Sf. Nicolae Velimirovici ! Stia ca e in "sangele" omului sa se uite in jurul lui si prea putin in el insusi... Stia ca "pastila"... VEZI DE PACATELE SI DE NECURATIA TA... nu este inghitita de mai nimeni ! :) Setea de a iubi prin critica ??? O fi "normal"sa critici, daca normal este ce fac 99,99 % din oameni. Dar Calea Domnului nu este a normalitatii statistice, Dumnezeu ne-a spus niste cuvinte atat de "anormale"..! Sa ne iubim vrajmasii, sa mergem doua mile cu un om care ne obliga sa mergem cu el o mila, sa intoarcem si celalalt obraz cand suntem loviti, sa vindem tot pentru tarina Imparatiei, ca nu suntem vrednici de El daca ne iubim familia mai mult decat pe El,sa fim desavarsiti, sa fin curati la inima precum pruncii... ..! Sa ne intoarcem inspre noi insine ! Devenind tu insuti un om minunat, asa cum ar vrea Dumnezeu, mii de oameni se vor mantui in jurul tau ! Nu prin critica ! Critica inseamna JUDECARE, sa nu ne amagim ! - ca staai, ca sa vezi, ca la tineri, ca energia varstei, ca altfel nu vom schimba in bine lumea... SCHIMBA-TE TU INSUTI! Fii acela de care spune Hristos : curat, desavarsit ! Daca pe noi insine nu ne putem schimba si ne apuca depresia daca ni se ia ceata de pe ochii mintii, ai vederii inlauntrul nostru, da cum putem schimba lumea prin critica ??? O forma de iubire ???

    RăspundețiȘtergere
  2. Nu ti-ar fi rusine,''diplomat''Sf.Nicolae Velimirovici ?!!!...Glumesc..
    Cred ca amandoi aveti dreptate,doar va situati temporar in unghiuri de vedere diferite.Asa cum exista si inca altele,la fel de viabile.
    Bunaoara,cunosterea sincera de sine si coborarea in iadul launtric nu exclude discernamantul celor exterioare,pe care le raportam,ca si pe noi,la Cuvantul lui Dumnezeu,ceea ce indreptateste orice critica,o spune apostolul Pavel.
    Domnul insusi a spus multe,din puncte de vedere diferite,chiar aparent contradictorii,a criticat,a osandit si chiar a blestemat,a spus sa-i uram pe cei ce-ar trebui sa-i iubim,altfel nu-l putem cunoaste...nu mai continui.
    Si nu mai fi asa de vehementa...uite c-am indraznit sa te critic,tu de ce-l critici pe Marius ? Si-a exprimat parerea.Tu intri la el in casa si-l faci cu ou si cu otet...Dar tocmai asta spunea si el,ca bine faci,critica-l.Doar ca tu zici,doar zici,sa nu criticam ! Ha ha,fii pe pace dar osandeste raul.Fii tu insati.

    RăspundețiȘtergere
  3. Stiu ca am gresit, criticand critica... Am spus ca este inselator sa vezi mereu raul din afara, si in capcana asta cad si eu ; smerenia probabil ca include si multa tacere... Oricum exista si cazuri in care omul pacatuieste ca a tacut, ca nu a luat nicio atitudine. Am fost insa, cu adevarat, prea vehementa, pentru ca daca deschidem televizorul, Doamne pazeste, toata lumea critica pe toata lumea, incat pare a fi ceva de mancare, cuvinte de mestecat. Tatal meu, inainte cu 4 luni de a muri, a abandonat televizorul, cu greu... Poate ca omul nu a fost "proiectat"sa inmagazineze atatea informatii, peste 90 % negative, de la mari distante, din tara, din alte tari, "din apa si din aer".. Cu cat aflam mai multe necazuri si oribilitati prin tv, calculator etc, cu atat avem sanse sa o luam mai mult razna cu capul. O fi REALITATEA, dar oare acum 200 de ani stiam tot ce misca in America, in China sau la marginea tarii ..? Televizorul, calculatorul, ne "ating" si daca nu le deschidem, e jale ! Vazand toate-celea, critici toate celea, vrand sa stii toate-celea...Foamea asta de informatie naste o foame si mai mare de informatie, devine drog "a sti"... Dar STIM cu adevarat ? Poate exagerez... Dupa ce a murit taticu, acum trei ani, am realizat ca inainte de a muri, cu cateva luni, ca sa intre in Rai, nu de orele de la televizor avea nevoie, chiar la Trinitas sau la National Geografic, sau la tenis de camp cu Nadal...ci de cu totul de altele ... De ce anume ? Sper ca i-au ajuns cele 4 luni in care a avut mari dureri, de cancer.., sa afle. El se spovedea, se impartasea...dar cred ca regreta timpul pierdut. " a la recherche du temps perdu" Cine stie ce si cat trebuie dat peste bordul corabioarei noastre, ca sa ajunga la Liman ? Nu trebuie sa va suparati pe mine, fratilor ; ca am si eu destule intrebari la care nu am raspuns. La altele am raspuns : FARA TELEVIZOR ! La facebook am renuntat ! Ar putea fi o ispita ORICE lucru din viata noastra care ne hraneste orgoliul, sau care nu il lasa sa moara, lucruri aparent mici, de zi cu zi... Unele se pot arunca peste bord, altele nu ; ne pot urmari si daca plecam la manastire, daca ne calugarim... De exemplu, dorinta de a puncta ca avem dreptate, de a avea ultimul cuvant de spus, reactia de a sari ca fript cand suntem ironizati, criticati...etc. Asta nu mai tine de privitul la televizor, desi lumea de acolo ne influenteaza comportamentul...( poate vreodata am sa pot spune : FARA CALCULATOR ! ) :)

    RăspundețiȘtergere

crez artistic

poezia e vorbirea noastră obișnuită cotidiană... dar așa cum sună în noi după ce Numele lui IISUS a golit-o de gânduri și-a umplu...