joi, 18 iulie 2019

au tras în Ceaușescu până ne-au ucis pe toți

noi nu am dorit căderea lui Ceaușescu
ca să înlocuim o ideologie
cu alta.

ci ca să înlocuim ideologia
cu pâinea lumina și căldura
care ne lipseau,

pentru viața de om
care fusese înlocuită
cu viața de partid.

dar pentru că
viață de om nu se găsește decât
în Iisus Hristos

ne-au umplut repede magazinele goale
cu pâinea lumina și căldura
altei ideologii...

una care ne face să dorim cu ardoare
căderea
noastră...





miercuri, 17 iulie 2019

drumul meu spre casă

am început lupta pe baricadele moralei
și am fost înfrânt.

m-am retras
pe baricadele religiei
dar am fost
învins și acolo...

pentru ultima bătălie m-am repliat în duh
unde
mi-am desăvârșit
înfrângerea...

mă așteptam să-mi pierd sufletul
dar mi s-a luat doar
amărăciunea acestui șir de înfrângeri
fără de care
nu aș fi ajuns niciodată în
adâncul propriei ființe

în acest loc al inimii unde
se sfârșește dorința
de a trăi
și începe

viața....


marți, 16 iulie 2019

Soarele meu răsare de pe Cruce

Prin cuiele Crucii au fost pironite mâinile omului, ca să fie eliberate, în lăuntrul nostru, Mâinile Domnului. Și astfel, viața omului a ieșit din mâinile morții. Căci învierea e tocmai această trecere a vieții omului din mâinile noastre înapoi în Mâinile lui Dumnezeu. Înțelegeți de ce NU POATE EXISTA CREDINȚĂ FĂRĂ PREDARE, FĂRĂ ÎN-CREDINȚARE? Pentru că nu poate fi înviere fără trecerea vieții tale din propriile mâini în mâinile lui Dumnezeu, care s-au întins pe lemnul Crucii ca să o ia, cu mâinile lui Iisus Hristos, Marele Preot al învierii noastre.

Iisus urcă pe Tabor și își descoperă Împărăția în fața apostolilor. El le arată Împărăția ascunsă în lăuntrul Lui, Împărăția despre care vorbea. Apoi coboară și arată, încă o dată, puterea și lucrarea acestei Împărății care a venit pe pământ întru El, prin scoaterea demonului din copilul lunatic. Adică, a venit pe pământ ca să treacă din Iisus în fiecare din noi, și asta e tocmai ceea ce se întâmplă în Biserică și în fiecare liturghie a ei...( Și acesta e motivul principal pentru care mă împărtășesc cu Trupul și Sângele Lui: venirea Împărăției Lui în mine!)

Evanghelia ne spune că toți au fost uimiți de această exorcizare, pe care apostolii rămași la baza muntelui nu au putut să o facă. De ce?
Pentru că nu aveau Împărăția în lăuntrul lor. Și neavând Împărăția în ei, nu aveau putere să distrugă împărăția demonilor care a început să domnească pe pământ odată cu căderea primilor oameni... Chiar și atunci când au fost trimiși, câte doi, de Domnul Iisus, li s-au dat, împreună, organic legate, în aceeași suflare, două lucruri: scoaterea demonilor și proclamarea Împărăției. Pentru că demonii sunt scoși de Împărăție, adică prin intrarea și sălășluirea Împărăției lui Dumnezeu în om. Cine nu primea Evanghelia, adică vestea bună că a sosit Împărăția lui Dumnezeu prin Domnul Iisus, nu putea fi eliberat de împărăția diavolului, nu putea beneficia de puterea acestei Împărății, singura putere care îl poate elibera pe om de sub stăpânirea răului. Căci omul are de ales între cele două împărății, a treia variantă nu există decât ca minciună, iluzie și capcană a diavolului și se numește ”împărăția oamenilor”. Diavolul îl amăgește pe om să-și ia viața în propriile mâini, pentru că din mâinile oamenilor el o poate smulge foarte ușor, ceea ce nu poate face cu Dumnezeu.

Uimiți de minune apostolii sunt foarte expuși atacului satanic, căci succesul îl trufește pe om. Și Iisus, care vede venind acest atac, încearcă să le apere sufletele, încercând să-i smerească prin descoperirea, proorocească, a Patimilor Sale. Dar, apostolii nu pot primi gândul că Cel care tocmai a scos un duh rău va fi dat în mâinile oamenilor și aceștia Îi vor face tot ce vor voi și-L vor omorâ.
Și pentru că nu pot primi cuvintele Crucii, cum avea să le numească Ap. Pavel, pentru că nu puteau încă să-L accepte, măcar cu mintea pe Iisus Cel Răstignit, apostolii cad: ”și le-a intrat gând în inima lor: Cine dintre ei ar fi mai mare?”(LUCA  9, 46) Acest gând arată că intraseră iar sub puterea diavolului, iar acest balans interior între Dumnezeu și Satan (care va culmina cu părăsirea lui Iisus de către toți apostolii Săi și mai ales, cu vânzarea lui Iuda și întreita lepădare a lui Petru)  se va arăta permanent în apostoli până la Rusalii, când Împărăția lui Dumnezeu va intra și se va sălășlui, pentru totdeauna în ei! Și prin ei, în toți ceilalți oameni care vor crede, ca o revărsare lăuntrică a luminii arătate pe Tabor!

Căci atunci când Domnul Iisus le spune că acel soi de diavol se scoate numai cu post și rugăciune, El se referea tocmai la postul și rugăciunea care au premers venirea Duhului Sfânt de la Cincizecime, nu la acestea în general (căci post și rugăciune au mai toate religiile). E vorba de postul și rugăciunea care se fac pentru deplina sălășluire a Împărăției lui Dumnezeu în noi, nu de ele în sine, ca ”asceză și nevoință”! Căci NUMAI Împărăția lui Dumnezeu scoate împărăția diavolului din noi! Nu noi cu ”sfințenia”, cu postul și rugăciunea noastră! E VORBA DE PREDARE, ADICĂ DE PĂRĂSIREA LĂUNTRICĂ A LUMII PENTRU ÎMPĂRĂȚIA CERURILOR! E VORBA DE POSTUL PRIN CARE OMUL ÎȘI EXPRIMĂ VOINȚA DE A SE GOLI DE LUME, DE ÎMPĂRĂȚIA SATANEI, ȘI DE RUGĂCIUNEA PRIN CARE CERE ÎMPĂRĂȚIA LUI DUMNEZEU ÎN EL ȘI ÎN TOATĂ CREAȚIA! Și venind, Împărăția scoate demonii! Ea, nu postul și rugăciunea noastră! Înțelegeți?

Căci Iisus binevestește Împărăția, nu ”postul și rugăciunea”!! De aceea lupta diavolului cu creștinii a fost să le scoată Împărăția lui Dumnezeu din minte ca să le-o poată scoate apoi din inimă! Căci el nu se teme de virtuțile, nevoința și asceza noastră, ci de Împărăția lui Dumnezeu! Și dacă a reușit să scoată Împărăția din mintea și dorirea noastră, normal că au mai rămas, transformându-se instantaneu din mijloace în scopuri, doar ”rugăciunea și postul” ca fiind, deodată, întreaga viață creștină, întreg conținutul ei! Iată ”minunea” diavolului: duhul scos de Iisus din băiatul lunatic a fost băgat în urmașii apostolilor, în noi, creștinii: și creștinismul a devenit un chin, o zvârcolire fără sens între apa postului și focul rugăciunii! Bineînțeles că apa răcorește și focul încălzește, dar TE LASĂ TOT ACOLO UNDE EȘTI, ÎN ÎMPĂRĂȚIA DIAVOLULUI, ÎN PUTEREA LUI! Să ne mai mirăm că tocmai din rândurile celor mai zeloși postitori și rugători ies fanaticii și ereticii ? Pentru că ei, săracii, n-au postit pentru Împărăție, ci pentru ”locul” lor în Biserică, exact preocuparea apostolilor de care i-a vindecat Domnul prin Cruce, prin Răstignirea Sa!

NUMAI PE CRUCE VIAȚA OMULUI TRECE DIN MÂINILE OMULUI ÎNAPOI ÎN MÂINILE DOMNULUI! ȘI AȘA VINE ÎMPĂRĂȚIA SA! Și de aceea Crucea este izvorul nostru de Bucurie! Cum să nu fii fericit simțind Mâinile Domnului apucând sufletul Tău și dragostea Lui apucând inima ta? Acele Mâini din care nimeni, nici diavolul și nici moartea, nu mai pot să ți-l smulgă! Și Dragostea din care nici o schimbare sufletească și nici un păcat nu îți mai pot lua duhul!!!

În fiecare dimineață mă duc lăuntric înaintea Crucii și îmi iau din biruința ei, din Iisus Cel Răstignit, fărâma de curaj și bucurie de a trăi, câtă o am...
Dar, a trăi CE?
Viața ca venire a Împărăției lui Dumnezeu: din Evanghelia Lui în inima mea și din inima mea, în lume. Prin suflarea, cuvântul și faptele Sale.... Care scot demonii din mine și fac să răsară Lumina....
Căci Soarele dimineților mele, prieteni, răsare de pe Cruce....




luni, 15 iulie 2019

o nouă zi

Sălăşluiesc într-un loc înalt şi sfânt şi sunt cu cei smeriţi şi înfrânţi, ca să înviorez pe cei cu duhul umilit şi să îmbărbătez pe cei cu inima frântă” (Isaia 57, 15)

ce tren va lua
viața ta
în această dimineață?
pentru că inima e o gară prin care în fiecare dimineață trec două trenuri:
cel al lumii și cel
al Împărăției Cerurilor...


trenul lumii are sunetul gândurilor tale.
trenul Împărăției
pe cel al 
iubirii lui
Dumnezeu...

ce tren va lua sufletul tău
în această dimineață?

deschide Evanghelia și urcă
în trenul Împărăției
și
toată ziua aceasta
orice ai face
orice ai suferi
viața ta va 
urca neîncetat... 
”deschide Evanghelia și urcă
te rog...
deschide Evanghelia și urcă
te rog!...”
acestea nu sunt cuvintele mele.
aceasta e rugăciunea de dimineață
a lui Dumnezeu 
către oameni...


sâmbătă, 13 iulie 2019

studiu biblic

Nu știu ce vrea să spună Iisus
dar din cuvintele Lui rămâne
o lumină în inimă....

ca și cum din tot ce ți-a spus cineva
ar fi rămas în tine 
doar iubirea cu care
ți-a vorbit...