duminică, 21 octombrie 2018

aniversare

azi toamna s-a oprit și m-a privit îndelung...
cu ochi de felină, galbeni și goi....
caută pe lunaticul ce-o aștepta tremurând
să-i primească în suflet legiunea de ploi.....

azi toamna s-a oprit și m-a privit îndelung....
dar petrecem așa ziua asta mereu...
ziua în care, primindu-i iubirea,
Hristos a scos toamna din sufletul meu....

sâmbătă, 20 octombrie 2018

vindecarea omului cu sufletul uscat

Întinde mâna sufletului tău
către Iisus Hristos și vei vedea
cum în adâncul inimii, ca un copil,
o viață neștiută va mișca

și sufletul întreg cum se pătrunde
de clătinarea veșniciei ca de-un puls
adus în ființa ta din altă lume
de brațul tău întins către Iisus...

și deodată-n carne cerul va țipa
c-un spin de slavă răsărit din sânge!
sufletul tău a început să umble:
curg pașii lui din ochiul care plânge...

vineri, 19 octombrie 2018

creștinii pot câștiga numai din înfrângeri

Referendumul care tocmai a trecut a fost doar sondajul de opinie ce a pus în lumină adevărata alegere pe care trebuie să o facă creștinii din România: între iluzia dialogului și realitatea rugăciunii. Adică, între lume și Împărăția Cerurilor.

Orice înfrângere este o victorie împotriva unei iluzii. De aceea Domnul, în mila Sa, ne va da doar înfrângeri. Până va lichida în noi toate iluziile.

Și nu e deloc o noutate. Și cei pe care îi numim azi, cu o sinceră prețuire, Sfinții Închisorilor, au trecut prin același proces dureros de dez-iluzionare, până au rămas doar cu rugăciunea. În ochii lui Dumnezeu nu numai Biserica de zid este Casă de Rugăciune, ci și fiecare om în parte.

Spre Împărăția Cerurilor omul nu poate înainta decât din înfrângere în înfrângere, din răstignire în răstignire, din zdrobire în zdrobire. A lumii în inimă.
Căci așa,și numai așa, poate să rămână, în inima lui, doar Împărăția lui Dumnezeu.


joi, 18 octombrie 2018

ora de Ortodoxie

Aşteptând am aşteptat pe Domnul şi S-a plecat spre mine.(Ps.39, 2)

Citește cuvintele lui Iisus. Apoi așteaptă.
Să auzi Glasul.

Ai auzit Glasul? Așteaptă.
Să vezi Chipul.

Ai văzut Chipul? Așteaptă.
Din Chipul răsfrânt în inima ta
să crească
asemănarea.




toamna sufletului românesc

pe la noi viața e tot mai uscată...
dar dacă-ți scriu înseamnă că trăiesc...
bate un vânt de secetă morală
în toamna sufletului românesc....

în cramele acestor triste vremuri
se limpezește-un vin nepământesc....
ni se ridică de pe drojdii neamul
în toamna sufletului românesc...

astăzi pădurile acestei țări tăiate
doar în biserici mai foșnesc...
se desfrunzește neamul meu de lumea asta
în toamna sufletului românesc....


urgența noastră cea de toate zilele

Evanghelia nu ne este vestită ca să rămânem cu o idee, ci cu o iubire.
Prin cuvântul Evangheliei coboară în inimile oamenilor iubirea Tatălui lor ceresc.
Împărăția lui Dumnezeu și iubirea Tatălui ceresc sunt una.

Biserica e comunitatea de credincioși care se oferă Tatălui pentru întruparea iubirii Lui, în Numele lui Iisus Hristos, Fiul iubirii Sale. De aceea Împărăția lui Dumnezeu poate fi cunoscută doar în Biserică.

A te pocăi înseamnă a te goli de tot ce nu este iubirea Tatălui ceresc, a-i lăsa acesteia locul tău în lume. Așa cum clădirile bisericilor se construiesc pe terenuri donate, așa și creștinul e un om care își dăruiește trupul său iubirii Tatălui, pentru a ridica, cu viața lui Hristos în el, o biserică.

Îmi pare rău de vremea pierdută cu alte urgențe ”ortodoxe”. Singura urgență pentru oricare din noi este învierea. Și învierea începe cu clipa în care iubirea Tatălui ceresc intră în inima noastră și ne descoperă lumea ei.
Care nu este din această lume.
De aceea, scrie Ucenicul Iubirii, Ioan Evanghelistul, că de iubește cineva lumea aceasta, nu este creștin, adăugând criteriul fundamental: pentru că iubirea Tatălui nu este în el.(1 Ioan 2, 15).


aniversare

azi toamna s-a oprit și m-a privit îndelung... cu ochi de felină, galbeni și goi.... caută pe lunaticul ce-o aștepta tremurând să-i prime...